Pseudocarst - Portalul de Speologie al României
Cursuri marketing si management

http://www.exec-edu.ro
English Version
Ajutor
Forum (cool!)
Stiri
Stiinta
Biospeologie
Topografie subterana
Ecospeologie
Protectia pesterilor
Hidrogeologie
Hidrogeologia Haghimasului
Pseudocarst
Cine sunt liliecii?
Arheologie subterana
Pesteri cu gheata
T.S.A
Echipament individual
Echipament colectiv
Parcurgerea cavitatilor
Pregatirea explorarii
Tehnica TSA I
Tehnica TSA II
Fise de echipare
Avene cu gheata
Fun
Wallpapere speo
Cantece la gura sobei
Bancuri speo
Din legendele pesterilor
Povestiri din pesteri
eName.ro
Gazduire Web pe servere din Romania.
Incepand de la 2 eur/luna
www.ename.ro
Utile (for newbies)
Intrebari frecvente
Glosar de termeni
Trucuri si sfaturi utile
Noduri
Viitura
Primul ajutor
Salvaspeo
Omul si pestera
Scara geocronologica
Fotografia in subteran
Speologia hibernala
Multumiri sponsorilor
Bibliografie selectiva
Harta site
Afterhours
Restaurante, cluburi, terase si baruri din Bucuresti. Stiri si cronici despre localuri.
www.afterhours.ro
afterhours.ro



Speologie.ro>>Stiinta>>Pseudocarst in Lunca Sucevei

Pseudocarst in Lunca Sucevei
de Monica Exner (CSB Bucovina)

Formele carstice cele mai tipice, cele mai dezvoltate si mai frecvente apar pe rocile carstificabile (calcare, roci evaporitice - sare, gips, anhidrit, etc; roci detritice cu ciment calcaros (clastocarst)- conglomerate si gresii calcaroase; si pe diverse roci foarte greu solubile, dar care cu timpul genereaza forme carstice - gresii silicioase si cuartite). Exista însa forme similare celor carstice ce au la baza cu totul alte procese morfogenetice decat dizolvarea. Ele sunt grupate sub numele generic de forme pseudocarstice. Ca si în cazul rocilor solubile, care prin dizolvare dau nastere atat la forme exocarstice cat si endocarstice, una din conditiile de baza pentru desfasurarea carstificarii este permeabilitatea, care se manifesta în functie de caracterul spatiilor din roca. Procesul este generat de sufoziune de unde si termenul de pseudocarst sufozional.
Loessul este o roca detritica, microporoasa, pulverulenta, lipsita de stratificatie, formata din particule de praf , granule de cuart, calcare, minerale argiloase si alte minerale.
Regiunea studiata este situata în Podisul Sucevei (subunitate a Podisului Moldovei), la SE de orasul Suceava, pe Dealul Cetatii (351m), la o altitudine relativa de 80m fata de albia minora a Raului Suceava, zona mai fiind cunoscuta si sub numele de Stanca Ciorii.
Relieful actual este predominant sculptural, fluvio-deluvial, de varsta cuaternara, reprezentat prin versanti deluviali cu degradari accentuate. Suprafetele acestora sunt acoperite cu depozite deluviale formate din luturi argilo-nisipoase, argile cu lentile de nisipuri, pietrisuri, lentile de gresii.
Particularitatile morfogenetice ale reliefului sunt reprezentate de: clima temperat-continentala moderata de dealuri joase (sub 500m) cu precipitatii de 600-700 mm/an ce se reflecta în regimul hidrologic variat, cu vanturi predominante din V si NV, îngheturi timpurii si ierni lungi, cu zapada abundenta, si scurgere superficiala accentuata, cu caracter torential primavara si vara; structura tectonica monoclinala a a Sarmatianului pe directia NV-SE; alcatuirea geologica variata - desele alternante de nisipuri, argile, marne cu pachete de gresii, depozite detritice cuaternare cu numeroase panze de ape subterane deschise la zi pe pante; factorii biotici reprezentati de interventia omului, concretizata, mai ales, în lucrarile agricole.


Reteaua hidrografica este reprezentata de Raul Suceava, cu directie generala de curgere NV-SE, care colecteaza principalele ape curgatoare din zona. Raul Suceava separa Dealul Cetatii de Dealul Manastirii, iar Paraul Targului separa Dealul Cetatii de Dealul Zamca.
Din punct de vedere geologic, Podisul Sucevei s-a format pe fundamentul vechii Platforme Est-Europene (aparuta în erele Arhaica si Proterozoica), aflat la 1500 m adancime, depunandu-se apoi strate sedimentare de varsta Paleozoica, Mezozoica si Neozoica. Cele mai noi depozite geologice care intra în alcatuirea reliefului actual si care apar la zi în perimetrul studiat sunt de varsta Sarmatica si Cuaternara, depozitele de loess apartinand Pleistocenului superior (Bacauanu V., 1980 - "Podisul Moldovei"). Ulterior, teritoriul ocupat în prezent de oras si împrejurimile sale a fost acoperit de apele Marii Sarmatice. Începand cu Sarmatianul mediu, datorita înaltarii epirogenetice a partii de nord a Podisului Moldovei, regiunea Sucevei a devenit uscat, fiind supusa actiunii de modelare a factorilor externi.
Un profil geologic efectuat pe versant în regiunea studiata arata o succesiune de strate de felul: luturi loessoide de origine aluvio-coluviala - cuaternare; pietrisuri; intercalatii de gresii calcaroase; argile, marne sarmatice cu altercatii de nisipuri si gresii si gresii calcaroase sarmatiene.

Geneza pesterii este strans legata de formarea si evolutia versantului. Un rol deosebit în formarea acestei cavitati l-au avut procesele de sufoziune, la care se adauga si eroziuni torentiale si chiar alunecari de teren.
Formarea pesterii a fost favorizata de existenta unei ravene formata pe versant astfel: initial s-au manifestat procese de sufoziune -tasare la contactul dintre stratul friabil de loess cu grosimea de 20 - 25m si cel compact de pietrisuri, procese ce au fost favorizate de panta accentuata a versantului si de circulatia usoara a apei în masa loessului, ducand la aparitia unei vai de tip torential; într-o faza mai avansata a degradarii versantului, proceselor de sufoziune-tasare li s-au asociat si cele de eroziune torentiala si alunecari de teren, ce au dus la adancirea vaii si formarea versantilor abrupti. Aceasta evolutie se poate deduce din existenta pe acelasi versant a altor vai în diferite stadii de evolutie.

Procesele de sufoziune-tasare au determinat, în cadrul versantului drept al Sucevei, deplasarea unei portiuni de roca. Masa desprinsa a avut o componenta a deplasarii pe orizontala si una pe verticala, cea pe orizontala fiind mult mai mica decat cea pe verticala. Materialul deplasat a blocat cursul vaii, însa apa torentiala a sapat la contactul dintre versant si masa alunecata, determinand un curs paralel cu valea. Ulterior, alte prabusiri si alunecari de teren, de mai mica importanta însa, au dus la bararea acestui curs subteran si drenarea apei spre versantul stang.
Initial, pestera a avut doua intrari, cu diferenta de nivel, ceea ce a permis o circulatie intensa a aerului ce a determinat uscarea galeriei. Acesta ar putea fi unul din motivele pastrarii cavitatii intacte. Actualmente, pestera este foarte uscata, numai în perioadele ploioase se observa o umezire a bazei galeriei principale.

Pestera din Dealul Cetatii a fost descoperita în primavara lui 1991, iar lucrarea de fata îsi propune sa analizeze evolutia ei între 1991-2001.
Cavitatea se afla la marginile versantului, în zona deluviului de surpare, la contactul dintre luturile loessoide si pietrisuri, fiind orientata de-a lungul vaii torentiale aproximativ pe directia N-S.
Dupa cartarea initiala, aceasta se afla pe locul doi în tara între pesterile în loess avand o lungime de 23 m, 15m extensie si -6 m denivelare - dupa Pestera în loess din Valea lui Mos Stoian din bazinul Dunarii între Oltina si Dunareni din Dobrogea de Sud, care totaliza 102 m lungime si -13 m denivelare (dupa cartarile Clubului de Speologie Hades Ploiesti din 1979 publicate de Goran C. (1980) - "Cadastrul pesterilor din Romania"). În prezent, dupa o noua recartare, ea are o lungime de 12 m, o extensie de 9,5 m si -4,58 m denivelare. Observam o evolutie accentuata pe parcursul acestor 10 ani, datorata, dupa cum am mai spus complexelor procese geomorfologice actuale.
Din suprapunerea schitelor de harta ale pesterii, se poate observa usor ca a doua intrare, din aval, s-a prabusit si o buna parte din intrarea din amonte a fost îndepartata de alunecarile de teren. Daca, initial, intrarea superioara avea forma unei palnii cu diametrul de aproximativ 2 m, care se continua cu o portiune înclinata de aproximativ 450, acum putem constata ca aceasta s-a largit avand un diametru de 2,35 m si panta mai accentuata (aprox. 500).

În acest prim sector descendent se întalnesc pe podea materiale provenite din zona de surpare de la intrare. Sectorul care urmeaza este aproximativ orizontal, cu înaltimi ale galeriei de 1,5-2 m. Pe podea si pe pereti se observa urme ale curgerii apei (meandre, nivele de eroziune, siroiri). Podeaua este acoperita cu o crusta argiloasa care nu este continua, aceasta devenind mai evidenta spre punctul terminus al pesterii unde atinge o grosime de 4 pana la 10 cm.

În articolul "Pesteri în loess din Lunca Sucevei" (Doina Morar) aparut în publicatia "Cercetari speologice bucovinene" (1994) se semnaleaza prezenta papusilor de loess, care, actualmente nu au mai putut fi gasite. Papusile de loess reprezinta niste concretiuni calcaroase formate ca urmare a circulatiei lesnicioase a apei în loess care determina deplasarea carbonatului de calciu catre baza rocii, mai umeda si mai putin permeabila si precipitarea acestuia.
Pe tavanul galeriei se observa prezenta radacinilor de plante din sol.
Fauna pesterii este bogata în Diptere, mai exact tantari (Culex pipiens) si Lepidoptere - Scoliopterix libatrix - ce se gasesc pe tavanul galeriei. Cavitatea constituie un habitat prielnic pentru somnul hibernal profund datorita temperaturii relativ constante si a aerului putin umed.

De mentionat este si prezenta unui craniu de carnivor si a catorva oase prinse în peretii laterali ai galeriei sau aflate pe podea, mai ales în sectorul orizontal al pesterii.
În concluzie, Pestera din Dealul Cetatii s-a format datorita proceselor de sufoziune, avand drept factori favorizanti: lutul loessoid, apa si panta.
În intervalul 1991-2001, pestera si-a pastrat, în linii mari, sensul de evolutie si conturul relativ, înregistrand doar usoare modificari ale formei galeriei (largiri sau îngustari), în concordanta cu evolutia versantului si a proceselor care-l modeleaza continuu.
În viitor, configuratia galeriei pesterii se va modifica neîncetat si se va micsora pana la disparitia totala.

(articolul complet cu fotografii il puteti gasi pe site-ul Club Speo Bucovina)


Cool section!
Cave and nature free wallpapers
easy to download
Nou! Speologie interactiva!
Parerea ta conteaza
Speologie.ro/forum
Wildescapes
programe de teambuilding deosebite
Rhinolophus | SRSC | FRS | ISER Cluj | Salvaeco | Termeni si conditii | Publicitate | Masina de carotat | Fotoreportaj | SNS | Camere Video | TAK | Zerocalorii