Viitura - Portalul de Speologie al României
Vital Dent Clinic
Clinica stomatologica
in cartierul rezidential Floreasca din Bucuresti
www.vitaldentclinic.ro
English Version
Ajutor
Forum (cool!)
Stiri
Stiinta
Biospeologie
Topografie subterana
Ecospeologie
Protectia pesterilor
Hidrogeologie
Hidrogeologia Haghimasului
Pseudocarst
Cine sunt liliecii?
Arheologie subterana
Pesteri cu gheata
T.S.A
Echipament individual
Echipament colectiv
Parcurgerea cavitatilor
Pregatirea explorarii
Tehnica TSA I
Tehnica TSA II
Fise de echipare
Avene cu gheata
Fun
Wallpapere speo
Cantece la gura sobei
Bancuri speo
Din legendele pesterilor
Povestiri din pesteri
Hosting.ro
Gazduire Web pe servere din Romania si SUA.
Incepand de la 50 USD/an
web.hosting.ro
Utile (for newbies)
Intrebari frecvente
Glosar de termeni
Trucuri si sfaturi utile
Noduri
Viitura
Primul ajutor
Salvaspeo
Omul si pestera
Scara geocronologica
Fotografia in subteran
Speologia hibernala
Multumiri sponsorilor
Bibliografie selectiva
Harta site
Afterhours
Restaurante, cluburi, terase si baruri din Bucuresti. Stiri si cronici despre localuri.
www.afterhours.ro
afterhours.ro



Speologie.ro>>TSA>>Viitura
adaptare dupa G. Marbach - Techniques de la speleologie alpine

Cine a asistat vreodata la declansarea unei viituri in subteran nu o va uita usor: o detonatie violenta, un curent de aer subit, urmat apoi de eruptia muginda a unui perete abrupt de apa care inunda galeriile, smulge cu furie echiparile, deplaseaza in forta umplutura cavitatii si matura tot ce ii sta in cale.
Aceste manifestari energice sunt cu atat mai periculoase cu cat este mai dificil, pentru cei ce le sunt martori, de a-si pastra sangele rece si de a evalua corect pericolul. Caci adesea, reactia o constituie o stare de panica tradusa printr-o goana irationala spre iesire.
Viiturile sunt printre cele mai notabile pericole din subteran, ele fiind raspunzatoare pentru aproape o cincime din accidentele speologice mortale intregistrate pana astazi.
Multe pesteri sunt responsabile pentru drenarea unor vaste arii exterioare - bazine hidrografice care nu urmeaza cursul de suprafata in cazul unui aport mare de apa sau care se pot drena complet in retele subtrane. Aceste pesteri, in general active, sunt cele in care putem fi surprinsi de viituri, desi putem intalni si alti factori determinanti: pesterile insurgente pot de asemenea prezenta mare pericol de viitura prin captarea in subteran a unor ape de suprafata cu debite considerabile in cazul unor precipitatii abundente, sau un alt caz special este cel al pesterilor cu mase mari de zapada sau gheata ce se pot topi brusc datorita variatiilor de temperatura la limita inghetului, in special primavara.

Declansarea viiturii

Viitura este provocata de un aflux exterior de apa (fie ploaie torentiala, furtuna, topirea zapezii etc). Aparitia subita si violenta ce caracterizeaza viiturile subterane se explica prin modul de alimentare cu apa al retelelor carstice si morfologia acestora.

Mica intidere a bazinelor deversoare face ca acestea sa fie supuse pe intreaga suprafata aversei de ploaie. De aceea, debitelel tuturor afluentilor tributari retelei vor fi in acelasi timp maxime. Malurile verticale sau foarte abrupte ale conductelor subterane nu permit deversarea laterala a apelor excedentare, neputand exista fenomenul de compensare intalnit la suprafata (revarsare, inundare a luncii etc). Alti factori agravanti ai violentei viiturii subterane sunt panta medie de regula accentuata a retelei subterane, lipsa de obicei a unor depuneri subterane care sa franeze cat de cat unda de soc si nu in ultimul rand, etanseitatea calcarelor si saturatia aerului cu vapori de apa. Propagarea apei la viitura Propagarea apei in subteran se face, datorita factorilor enumerati mai sus, cu viteza mult superioara celei de curgere a apei in reteaua respectiva. Intr-o retea activa (care are deja un volum oarecare de apa curgatoare) viitura se propaga impingand apa deja existenta, astfel ca primul val, cel mai devastator este o apa curata, urmata de apa tulbure si incarcata de material alohton (pietre, busteni, sol, vegetatie etc). In albiile seci efectul este si mai devastator: albia seaca opreste prea putin in neregularitaile sale apa, asa ca valul de apa vine cu o putere greu de calculat, maturand totul in calea sa. Un lucru important: dupa ce viitura a maturat intrega retea, nivelul apei este la un maxim si va scadea din acest moment, cu exceptia cazurilro cand ploaia vreste si ea in intensitate. Ritmul de scadere a nivelului viiturii depinde intrinsec de caracteristicile retelei subterane. Uneori insa, scaderea apelor intr-o pestera pana la debitul normal poate sa dureze zile sau chiar saptamani intregi, facand anevoioase incercarile de salvare sau de iesire din subteran. In cazul unor viituri complexe, datorate unor succesiuni de precipitatii, in subteran vor putea fi observate valuri de viitura corespunzatoare averselor succesive. Tipuri de viituri in subteran Viiturile se pot clasifica in cateva mari categorii ale caror caracteristici sunt bine de stiut: - viitura de furtuna
- viitura de primavara datorata zapezilor
- viitura de toamna sau de iarna, de ape mari

Ce trebuie sa facem in caz de viitura?

Cel mai bun lucru este sa evitam asemenea situatie. In cazul in care suntem totusi surprinsi de viitura, iata cateva principii aplicabile in toate situatiile:
- de indata ce se aude o detonatie sau se simte un curent de aer neobisnuit, se va incerca atingerea unui punct cat mai ridicat pentru evitarea pe cat posibil a impactului cu viitura. Salvarea nu o constituie in nici un caz fuga disperata spre iesire sau spre o sala, ci doar in sus. Un metru cub de apa cantareste o tona, in mod evident nu veti avea ultimul cuvant.
- daca viitura va surprinde intr-un put, recoborati cu atentie sau dupa caz, terminati urcarea (daca echiparea din capul de put nu se afla sub apa). Daca coarda este deja sub apa, evitati cascada in care va aflati prin pendularea pe coarda. Se va incerca apoi pe cat posibil modificarea echiparii pentru a se atinge un refugiu (lucarna etc)
- la baza putului: nu urcati niciodata daca echiparea de sus este deja sub apa
- nu traversati inot un lac temporar, deoarece pericolul de a fi tarat de apele furioase este iminent, iar riscul de hipotermie se va mari considerabil prin udarea completa a corpului si a imbracamintei
- evitati udarea, suportand situatia cu rabdare. Pozitia optima de asteptare este in doi, grupati spate in spate pentru a reduce pierderile de caldura, ori metoda "broastei testoase" sub o folie de supravietuire. In cel mai rau caz, daca sunteti intr-o diaclaza sau un meandru, incercati sa atingeti o brana pe care se poate sta asigurat cu una din lonje
- economisiti lumina si hrana
- se vor instala repere pentru a se urmari evolutia nivelului apelor. Aceasta ocupatie confera si avantajul de a asigura o ocupatie spirituala

Daca scaderea apelor este rapida (furtuna), se va aborda cu prudenta drumul spre intoarcere, iar daca e nevoie asigurati in coarda. In principiu, un al doilea val de viitura este de asteptat in circa 24 de ore, furtunile survenind practic intotdeauna in orele calde ale zilei, la fel ca si dezghetul.
Daca viitura dureaza (toamna sau primavara), calmati-va nerabdarea cantand, spunand bancuri sau organizand orice tipuri de actiuni de grup menite sa ofere o ocupatie spirituala si sa conserve moralul.
Reamintim ca speologii prinsi de viitura nu au murit niciodata de frig sau de foame, ci intotdeauna pentru ca au incercat sa infrunte apele furioase. Singura salvare in acest caz este venirea echipei de salvare dupa retragerea apelor. Aceasta echipa dispune de toate materialele necesare (echipament, barca, pontoniera), hrana, energizante, este compunsa din speologi care dispun de forte proaspete si care de obicei au suport logistic la suprafata (echipa medicala etc). Plecand in intampinarea acestei echipe va riscati in mod cert viata!

Prevenirea riscurilor de viitura

Analiza regimului hidric al cavitatilor

Exista indicii care permit (chiar in absenta unei circualtii permanente) deosebirea unor galerii efectiv fosile, deci sigure, de cele parcurse temporar si de o circulatie slaba de apa (practicabile oricand) sau maturate ocazional de cate un torent furios sau inundate total la viituri, caz in care speologul trebuie sa fie sigur in legatura cu starea vremii si sa supravegheze cu grija echiparile.
Crengi intepenite intr-un meandru, ramurele sau frunze uscate, ace de brad depuse pe polite sau pe pereti sunt indicii ale inaltimii maxime a apei unei viituri. Argila depusa pe stanca, adesea pana la tavan, se sedimenteaza intr-o apa camla, care se retrage treptat, dovada a unei viituri de durata, in timp ce un sol curat, stralucitor, fara praf, nisip sau pietris este dovada sigura a faptului ca galeria este periodic strabatuta de un curs torential. Un trotuar de calcit, nivelul argilei sau cel al cristalelor de calcit pot de asemenea indica nivelul maxim al apei ce poate fi atins.
Intr-un curs activ, orice aversa poate provoca cu o oarecare intarziere o replica in mediul subteran. Galeriile largi prezinta riscuri mai reduse. In cazul galeriilor joase, stramte sau in puturi riscul este insa mult mai mare, orice marire a debitului traducandu-se intr-o crestere brusca a nivelului apelor. Pe raurile subterane un pretios indicator al inaltimii potentiale maxime a viiturii il reprezinta "mucegaiul de viitura", o spuma albicioasa ce ramane lipita pe proeminentele peretilor. Dupa un timp indelungat aceasta insa dispare, spuma gasita pe parcursul unei galerii indicand o viitura destul de recenta.
Pentru pesterile receptoare, unde apele provenind din mici pariase, torente temporare sau lacuri de suprafata alimenteaza cavitatea, pericolul de viitura este mare inca din zona intrarii.
Un alt tip de pesteri cu risc mare de viitura sunt pesterile sau avenele de mici dimensiuni situate in imediata vecinatate a unui rau sau care colecteaza un bazin hidrografic de suprafata mare. In cazul unor precipitatii abundente, aceste cavitati pot fi inundate complet intr-un timp relativ scurt, pericolul fiind asadar foarte mare. De asemenea, barajele sau alte amenajari antropice pot deveni cauza unei viituri prin golirea partiala a bazinelor de acumulare. In acest caz timpul frumos nu reprezinta nici o siguranta in explorarea speologica a zonei din aval, fiind necesar sa cunoastem in plus amenajarile situate in amonte si regimul lor de functionare.

Date meteorologice

Cavitatile cu risc de viitura pot fi deci explorate doar in perioade cu vreme favorabila, la adapost de fluctuatiile rapide ale debitului.
Cand speologul locuieste in apropierea pesterii si are bunul obicei de a efectua observatii sistematice asupra evolutiei timpului el poate sa prevada starea vremii pentru urmatoarele 24 de ore cu suficienta acuratete pentru a prevedea o inrautatire periculoasa a acesteia. Pentru orice eventualitate el poate consulta si previziunile meteo nationale sau locale daca acestea exista, cu rezerva ca previziunile la scara nationala sunt imprecise pentru un singur masiv muntos, in timp ce un meteorolog specializat in regiunea respectiva poate da detalii meteorologice pentru cel putin 48 de ore, dar si acestea cu un oarecare grad de incertitudine.
De aceea este preferabila anularea oricarei ture, indiferent de importanta ei, in cazul in care pericolul de viitura ameninta vietile colegilor de echipa. Incapatanarea este de multe ori fatala, si un ceai cu rom impreuna cu ceva povesti la cabana pot inlocui cu succes o situatie dificila la care intreaga echipa se poate expune prin ignorarea starii meteorologice nefavorabile.

Folosirea mijloacelor de comunicatie

Pentru prevenirea riscului de viitura, in special in cazul taberelor de amploare, a explorarilor de durata sau a taberelor subterane, folosirea unui telefon instalat in pestera sau a unor sisteme radio este justificata, in special in cazul cavitatilor cu zone usor inundabile (laminoare, stramtori, zone cu tavan jos) sau cu galerii care odata inundate, se golesc extrem de greu, uneori in cateva saptamani sau chiar luni, caz in care e de preferat sa nu ramanem prinsi inauntru.
Telefoanele utilizate pot fi de diverse marimi si forme, dar sunt indicate cele cu cutie metalica din aluminiu, care protejeaza interiorul si de apa, si de argila sau lovituri, in timp ce firele cele mai bune sunt cele izolate la exterior, avand miez de otel si ecranate cu fire subtiri de cupru. Este de asemenea recomandata utilizarea conectorilor de tip crocodil sau papuc pentru a evita deconectarile.
Telefonul poate fi utilizat atat pentru comunicari de rutina, dar mai ales pentru anuntarea starii meteo si declansarea operatiunilor de iesire in cazul inrautatirii vremii.

Sacul de "supravietuire"

In cazul cavitailor cu risc de viitura, unde inundatia poate fi pe intreaga lungime a pesterii, in pasajele sigure pot fi instalati saci speciali cu provizii pentru astfel de situatii de criza, pentru a usura asteptarea scaderii nivelului apelor.
Acesti saci vor contine rezerve de hrana, folii de supravietuire, surse de caldura si lumina suficiente. Sacii vor fi niste banane cu capac, care vor trebui sa reziste la umezeala timp indelungat, ele putand fi transportate din loc in loc si amplasate dupa caz.
Mancarea trebuie sa fie compusa din alimente neperisabile sau ambalate corespunzator (conserve, alimente in ambalaj vidat).
O gamela si o spirtiera vor ajuta la prepararea unor bauturi sau mancaruri calde, iar pentru lumina sunt folosite lumanari, care rezista la umezeala, ori rezerve de carbid ambalate in bidoane etanse. Ca materile auxiliare pot si adaugate folii de supravietuire sau materiale de bivuac. Toate aceste alimente si accesorii vor fi pastrate in buna stare in timpul explorarilor si utilizate doar in caz de stricta necesitate. La nevoie, ele vor fi reimprospatate.

Echiparea de viitura

O tendinta fireasca in echiparea verticalelor cu pericol de viitura este folosirea unor trasee sau pasaje pentru parcurgerea zonelor periculoase pe unde risul de viitura este minim.
Chiar daca vechile echipari sunt sigure si mai confortabile in inaintare, echiparea de viitura este cea care confera securitate absoluta in timpul explorarii. Capetele de put vor fi amplasate prin extensie pe brane sau chiar pe tavan la o distanta suficienta de o posibila cascada ce poate surprinde speologii in cazul unei viituri sau mai grav, poate smulge echiparile prin antrenarea de material detritic (bolovani, busteni) care pot forta spiturile din capul de put.
De asemenea amplasarea fractionarilor si a devierilor se va face prin anticiparea traseului unei posibile viituri, pentru a putea fi folosite la nevoie ca regrupari de urgenta.

Anuntarea turei

Unul din cele mai importante aspecte ale securitatii echipei de explorare este anuntarea turei. Astfel, in cazul unei viituri, serviciul public Salvamont din zona, CORSA sau alte echipe de interventie pot organiza rapid o tabara de recuperare a echipei surprinsa de viitura in suberan. Anuntarea exacta a cavitatii explorate si durata preconizata a vizitei sunt informatii cruciale de care poate depinde viata intregii echipei de speologi.

Cool section!
Cave and nature free wallpapers
easy to download
Nou! Speologie interactiva!
Parerea ta conteaza
Speologie.ro/forum
Geoturism.ro
Natura la tine acasa!
Rhinolophus | SRSC | FRS | ISER Cluj | Salvaeco | Termeni si conditii | Publicitate | Masina de carotat | Fotoreportaj | SNS | Camere Video | TAK | Zerocalorii