Echipamentul colectiv - Portalul de Speologie al României
Vital Dent Clinic
Clinica stomatologica
in cartierul rezidential Floreasca din Bucuresti
www.vitaldentclinic.ro
English Version
Ajutor
Forum (cool!)
Stiri
Stiinta
Biospeologie
Topografie subterana
Ecospeologie
Protectia pesterilor
Hidrogeologie
Hidrogeologia Haghimasului
Pseudocarst
Cine sunt liliecii?
Arheologie subterana
Pesteri cu gheata
T.S.A
Echipament individual
Echipament colectiv
Parcurgerea cavitatilor
Pregatirea explorarii
Tehnica TSA I
Tehnica TSA II
Fise de echipare
Avene cu gheata
Fun
Wallpapere speo
Cantece la gura sobei
Bancuri speo
Din legendele pesterilor
Povestiri din pesteri
Hosting.ro
Gazduire Web pe servere din Romania si SUA.
Incepand de la 50 USD/an
web.hosting.ro
Utile (for newbies)
Intrebari frecvente
Glosar de termeni
Trucuri si sfaturi utile
Noduri
Viitura
Primul ajutor
Salvaspeo
Omul si pestera
Scara geocronologica
Fotografia in subteran
Speologia hibernala
Multumiri sponsorilor
Bibliografie selectiva
Harta site
Afterhours
Restaurante, cluburi, terase si baruri din Bucuresti. Stiri si cronici despre localuri.
www.afterhours.ro
afterhours.ro



Speologie.ro>>TSA>>Echipamentul colectiv

de Radu Dumitru
Coarda este un element de baza in Tehnica Speologica Alpina. Materialele de confectionare au evoluat foarte mult, ajungindu-se de la in, cinepa si bumbac la fibrele sintetice cu proprietati deosebite (rezistenta sporita, durata de viata mare, greutate mica, nu absorb multa apa). Un progres spectaculos a fost obtinut in anul 1953 cind producatorul francez Joanny Rivory a lansat coarda tesuta din nylon, cu greutate redusa de la 90 la 57 g/ml (grame/metru liniar) si rezistenta la rupere marita de la 1350 la 2200 Kgf (Kilograme forta).

Acest articol va este prezentat de
barci gonflabile, veste de salvare si accesorii

barci gonflabile, veste de salvare si accesorii
In urmatoare decenii toate calitatile au fost imbunatatite sistematic si supuse unor norme obligatorii. Primul material, "Nylon 66", a fost cunoscut inca din anul 1930. Mai nou este tipul "Nylon 6" numit si "Perlon" sau "Enkalon". Acesta poate fi depozitat timp indelungat in conditii ideale, rezista la putrezire, mucegai si temperaturi scazute pina la -70'C, dar isi pierde rezistenta fiind expus radiatiilor ultraviolete puternice, se degradeaza in contact cu otelul ruginit si este atacat de unele chimicale, acizi, substante grase. Cufundata in apa, coarda absoarbe pina la 9% din greutatea proprie. Polyesterul se topeste la 230'C, suporta mai bine chimicalele si radiatiile ultraviolete, absoarbe numai 1% apa, dar alungirea este mai mica. Materialul ales impreuna cu modul de executie, determina caracteristicile corzilor, care sunt divizate in doua clase: DINAMICE si STATICE.
In speologie se folosesc NUMAI corzile STATICE exceptie facind lonjele si corzile folosite pentru escaladele subterane care vor fi DINAMICE.



Structural, coarda se compune din doua elemente principale:

  • MIEZUL este componenta care preia sarcina, determinind rezistenta si alungirea corzii.

  • MANTAUA protejeaza miezul impotriva uzurii, iar prin structura suprafetei si o alunecare minima fata de miez, contribuie sa o "simtim bine" bine in mina.

In general, datorita miezului alcatuit din fibre paralele, corzile statice prezinta alungire 2-3% sub greutatea omului si circa 20-25% alungire la rupere, apropiate de cele ale materialului sintetic. Corzile dinamice poseda aceste caracteristici aproape dublate, uneori 8% alungire statica la folosire si peste 50% la rupere, datorita miezului confectionat prin rasucirea si impletirea fibrelor. Corzile trebuie sa fie certificate U.I.A.A. acest lucru putind fi verificat prin prezenta etichetei "U.I.A.A." sau prin garantia unei firme serioase. Corzile moderne nu se mai rup in carabiniere sau la noduri, indiferent de inaltimea caderii sau de sistemul de asigurare, ci aproape exclusiv prin deteriorare locala din cauze diverse.
Explorarea de pesteri uzeaza foarte mult o coarda datorita conditiilor specifice mediului cavernicol (argila, muchii ascutite, umezeala). Aceste situatii fac necesara spalarea corzii dupa fiecare tura:

  • inmuierea corzii in apa la temperatura normala (20-25'C)

  • trecerea ei printr-un jet de apa si printre doua perii (exista si perie speciala pentru spalarea corzilor) pina cind apa stoarsa de pe coarda nu mai este murdara.

  • uscarea se face intr-un loc cit mai intunecos si cu circulatie de aer.

  • se verifica daca mantaua are urme de frecare, rupere, taiere sau ardere. Miezul se verifica facind o bucla pe care o deplasam pe intreaga lungime a corzii, urmarind zonele de discontinuitate. Odata depistata o zona a corzii ce prezinta deteriorari, coarda se va sectiona in acea zona si se vor topi capetele pentru a nu se desira.

  • plierea corzii se face in functie de diverse criterii. Pentru transportul la suprafata, corzile se pot plia strins. La fel si in cazul in care transportam o coarda in subteran in scopul efectuarii unei escalade,etc. In cazul in care coarda serveste la echiparea unui put, ea va fi filata intr-o banana astfel incit sa poata fi scoasa pe masura speologul coboara.

ATENTIE! A nu se folosi detergenti sau alti agenti chimici de spalare pentru curatarea corzii!
Carabinierele si verigile rapide sunt de o mare varietate ca forma si material de fabricare avind rezistente de la 600 la 5000 Kgf. Normele U.I.A.A. prevad ca rezistentele minime de rupere pentru carabiniere sa fie de 2200 Kgf pe axa mare si 650 Kgf pe axa mica, iar pentru verigi 1200 Kgf cu surubul inchis si 650 Kgf cu surubul deschis.
Verigile rapide sunt in general mai usoare decit carabinierele, insa necesita o intretinere (curatarea si ungerea regulata a filetului) mai atenta. Alegerea unei carabiniere sau a unei verigi depinde de scopul utilizarii ei (asigurare, amarare, atasarea dispozitivelor T.S.A.). Placutele se fixeaza in perete prin insurubarea in filetul pitonului cu expansiune (SPIT). Placutele permit fixarea corzii in peretele cavitatii cu ajutorul unei carabiniere cu siguranta sau a unei verigi rapide. Exista mai multe tipuri de placute (plachete), cele utilizate in speologie fiind:

  • RASUCITE in care carabiniera sta paralela cu peretele. Placheta rasucita rezista la 1800 Kgf

  • INDOITE in care carabiniera sta perpendicular pe perete. Placheta rasucita rezista de asemenea la 1800 Kgf.

  • CLOWN-urile in care coarda se ataseaza direct, fara carabiniera. Clown-ul poate fi utilizat si in tavan. Rezistenta Clown-ului este de 1200 Kgf in perete si 1000 Kgf in tavan.

  • INELELE se folosesc cu sau fara carabiniera si pot fi tractionate in orice directie ( mai putin perpendicular pe inel), rezistenta lor fiind de 1800 Kgf.

Plachetele se aleg in functie de natura peretilor si a posibilitatilor de plantare a spiturilor, precum si dupa traseul pe care urmarim sa-l urmeze coarda in pestera. Pitoanele clasice si cele cu expansiune (spiturile) reprezinta punctele de amarare artificiala, deci realizate de catre speologi. Pitoanele clasice exista intr-o mare varietate de forme si dimensiuni datorita faptului ca ele necesita prezenta unei fisuri in care sa fie fixate. Pitoanele clasice se compun din lama si din ureche. Lama este componenta pitonului care se introduce in fisura si poate avea lungimi diferite (uzuale fiind 5-20 cm) precum si diferite grosimi si sectiuni (trapezoidale, triunghiulare, dreptunghiulare etc).
Pitoanele se impart in 2 categorii:

  • Pitoane moi confectionate din otel si aliaje moi. Acestea se deformeaza dupa forma fisurii, recuperarea lor fiid dificila. Aceste pitoane au o rezistenta la rupere destul de scazuta, insa sunt usor de confectionat ceea ce implicit rezulta ca sunt si ieftine.

  • Pitoanele dure sunt pitoanele cu rezistenta mare (peste 2200 Kg), pot fi refolosite dupa extragerea din fisura, deformindu-se foarte putin.

Pitoanele cu expansiune (denumirea prescurtata fiind SPIT- de la initialele Societe de Prospection et d'Inventions Techniques) are marele avantaj ca poate fi plantat acolo unde vrea speologul, nefiind conditionat de existenta unei fisuri. In vederea plantarii (baterii) unui spit, roca trebuie curatata in prealabil de stratul superficial si de asperitati, locul unde va fi batut spitul trebuind sa fie cit mai plat. Un spit se planteaza in etape:

  • curatarea peretelui de argila, nisip, etc.

  • forarea unui orificiu de lungimea spitului cu ajutorul unui dispozitiv numit tamponor (din limba franceza) in care se fixeaza (insurubeaza) spitul ce este prevazut la partea dinspre stinca cu niste dintisori care poseda suficienta duritate fata de stinca, acestia permitind forarea in roca.

Perforarea decurge prin lovituri de ciocan si rotiri alternative ale tamponorului in care este infiletat spitul.

  • curatarea orificiului de praf cu ajutorul unui garou sau cu o pompita speciala (merge si cu gura dar tineti-va ochii inchisi)

  • aplicarea conului in corpul dinspre stinca al spitului

  • baterea spitului in orifiu pina la dilatarea corpului spitului, acesta intepenindu-se in perete

  • desurubarea tamponorului si introducerea placutei dorite pentru fixarea corzii

Pentru atingerea rezistentei maxime a unei placute, spitul trebuie batut cit mai perpendicular pe perete.
Tamponorul este dispozitivul folosit pentru plantarea spiturilor. El este prevazut cu un manson de cauciuc cu rol de protectie a miinii impotriva lovirii accidentale cu ciocanul, cit si pentru o aderenta mai buna la rasucirea spitului in timpul forarii orificiului in perete. Tamponorul este confectionat din aliaj dur si este prvazut la un capat cu un filet (de 8mm) pentru fixarea spitului in vederea plantarii lui, in celalalt capa t aflindu-se zona de contact cu ciocanul. Linga filet este prvazut si un stift pentru deblocarea tamponorului cu ajutorul ciocanului in cazul in care acesta se intepeneste odata cu spitul in fisura, precum si cu un anou din chinga pentru agatarea lui de incheietura miinii prevenindu-se astfel pierderea lui in timpul folosirii.
Ciocanul speologic este utilizat in principal la baterea pitoanelor clasice si cu expansiune si la mici derocari. Capul ciocanului este prevazut cu un cioc ce serveste la destepenirea pitoanelor sau la spartul rocii si cu un orificiu pentru carabiniera. Coada este metalica si imbracata cu un miner de cauciuc pentru o mai buna aderenta cu mina. Capatul cozii se termina cu o cheie (de 13 mm) pentru infiletarea/desfacerea plachetelor si cu un orificiu de prindere a unei cordeline de asigurare. De corpul ciocanului este atasat un anou din chinga pentru atasarea la incheietura miinii, prevenindu-se astfel pierderea accidentala a ciocanului in timpul utilizarii.
Cheia de 13 mm este necesara pentru stringerea placutelor in spituri si pentru recuperarea acestora la dezechiparea unei verticale. Cheia este prevazuta cu un repsnur care face legatura intre corpul cheii si elasticul cu ajutorul caruia cheia se ataseaza pe brat, fiind astfel la indemina speologului, neexistind posibilitatea de pierdere accidentala a cheii.
Trusa de spituri este confectionata dintr-un material rezistent la abraziune, fara textura si destul de rigid. Trusa de spituri trebuie sa fie compartimentata in interior pentru pastrarea spiturilor si conurilor separat si in ordine pe parcursul explorarii. Este echipata si cu un suport pentru ciocanul speologic, toate dispozitivele necesare unei plantari de spituri fiind pastrate impreuna.
Penele sau nucile sunt accesorii ale cataratorilor. Au avantajul ca se plaseaza fara efort in fisuri, nucile avind diferite dimensiuni si forme. Exista insa pericolul dislocarii lor prin unele manevre de coarda. Atit pentru fixarea cit si pentru scoaterea lor se poate folosi ciocanul, pentru extragerea lor existind insa si un dispozitiv special (Nutter sau Nut Key). Mai sigure dar si mult mai tehnice sunt aparatele "Friend". Principiul sau de functionare se bazeaza pe 4 came excentrice mentinute in pozitie deschisa prin arcuri spirale aflate pe ax. O mica traversa actionata cu degetele manevreaza patru tiranti subtiri, stringind camele pentru dimensiunea fisurii. Fabricat in 7 marimi, aceasta "bijuterie" are o utilizare larga si s-a bucurat de apreciere in rindul iubitorilor de "Clean Climbing". Introdus prea adinc in fisura, se recupereaza destul de greu datorita latimii cam mari pe care o are Friend-ul.
In speologie aceste dispozitive se vor folosi NUMAI in escalade sau eventual in cazul unor devieri.
Scarita alpina este folosita in escalada in artificial pentru trecerea pasajelor lipsite de prize sau in peretii friabili. Elementul de legatura dintre piton si scarita este o carabiniera sau un cirlig "Fifi" special fabricat pentru atasarea la scarite. Scarita alpina serveste in speologie la echiparile mai speciale cum ar fi saritorile mici (de pina la 2 m) si fara prize, intrari si iesiri din coarda, echipari dificile unde este necesar un punct sigur de rezemare, avansare in strimtori verticale, etc. Scarita speologica este foarte rar folosita in explorarile actuale, tehnica de coarda luindu-i locul de-a lungul timpului.
Totusi, scarita speo se foloseste inca acolo unde tehnica de coarda este greu de aplicat: pe puturile extrem de argiloase, pe peretii cu septe sau ca echipare fixa, unde isi dovedeste cel mai bine utilitatea. Scarita speo este confectionata din cablu de otel cu toroane rasucite, cu un diametru de 3-4 mm, teava de aliaj usor (electron, duraluminiu) - de unde si numele de "Scarita electron" intilnit destul de des. Scaritele se transporta si se depoziteaza pliate. Pentru plierea lor sunt necesari doi speologi. Plierea se realizeaza prin rulare incepind cu unul din capete. In timp ce unul din speologi va rula cit mai strins scarita, celalalt va rasuci fiecare treapta inaintea rularii, astfel incit cablul sa faca un "X" intre doua trepte succesive.



Cool section!
Cave and nature free wallpapers
easy to download
Nou! Speologie interactiva!
Parerea ta conteaza
Speologie.ro/forum
Geoturism.ro
Natura la tine acasa!
Rhinolophus | SRSC | FRS | ISER Cluj | Salvaeco | Termeni si conditii | Publicitate | Masina de carotat | Fotoreportaj | SNS | Camere Video | TAK | Zerocalorii